Hans Castorp vine "puțin" la sanatoriul Berghof. "Puțin" înseamnă trei săptămâni. Pleacă după șapte ani. Șapte ani în care învață să relaționeze cu oamenii, învață filosofie, iubește, chiar moare puțin.

Personal, să mergi să stai șapte ani într-un singur loc (chiar dacă un loc destul de mare) mi se pare aproape de limita definiției pușcăriei. Hans reușește. În cartea asta găsești umor (voluntar și involuntar), filosofie la metru, iubire & abandon. La final, poți să spui oricui vrea să te asculte că ai citit Muntele Vrăjit. E groasă. Cartea.

O să las aici și coperta ediției în germană, că, de fapt, aia e lectura pe care trebuie să o faci 🙂